Google Keyword Planner rămâne gratuit în 2026, dar volumele de căutare sunt afișate în intervale largi și cer date de facturare în Google Ads. Îl folosești corect ca punct de plecare pentru idei de cuvinte cheie și pentru prognoze PPC, apoi verifici volumele exacte cu un instrument dedicat înainte să construiești bugetul.

Instrumentul nu s-a schimbat radical. S-a schimbat contextul în care îl folosim: căutarea clasică împarte atenția cu răspunsurile generate de AI, iar un marketer care se uită doar la coloana de volum mediu lunar ia decizii pe date mai puțin precise decât crede. Semrush a publicat pe 5 noiembrie 2026 un ghid detaliat despre cum se folosește Keyword Planner și unde limitele lui devin o problemă reală (sursa). În continuare nu traduc ghidul, ci îl citesc ca operator: ce merită păstrat, ce trebuie verificat și ce rămâne de făcut manual.

Ce este de fapt Google Keyword Planner și ce îți dă

Keyword Planner trăiește în interiorul platformei Google Ads. Îți arată termenii pe care oamenii îi tastează în Google, o estimare a frecvenței căutărilor și cât plătesc advertiserii pentru click-uri pe acei termeni. A fost gândit pentru cercetare de cuvinte cheie pentru reclame PPC, dar îl poți folosi lejer și pentru SEO, adică pentru termeni pe care vrei să rankezi organic pe site.

Un detaliu practic pe care multă lume îl ratează: accesul cere date de facturare în contul Google Ads, chiar dacă nu rulezi nicio campanie. Nu e o taxă, e o barieră de acces. În plus, dacă vrei date mai precise de volum, contul trebuie să aibă cheltuială constantă pe reclame. Fără istoric de buget, Google îți arată intervale, nu cifre.

Ghidul mai menționează un lucru interesant pentru 2026: Keyword Planner poate servi ca punct de plecare și pentru optimizarea pentru căutarea agentică, adică pentru prompturile pe care oamenii le introduc în instrumente AI. Nu e o funcție dedicată, e o extensie logică a cercetării de termeni. Rămâne o recomandare, nu o capabilitate confirmată a produsului.

Cum ajungi la date: pașii care contează

Ordinea operațională e simplă. Intri în Google Ads, comuți pe modul Expert dacă ești pe Smart Mode, apoi mergi la Tools, Planning, Keyword Planner. Opțional, legi Search Console de contul Ads pentru date suplimentare despre termeni.

Pentru descoperirea de termeni ai două intrări: pornești de la un site (al tău sau al concurentului) și Google scanează pagina sau domeniul pentru idei, ori pornești de la cuvinte cheie introduse sau încărcate. Dacă vrei să vezi ce termeni asociază Google cu un competitor, introduci URL-ul lui, selectezi întregul site și tragi rezultatele. Lista care iese e utilă, dar mai îngustă decât ce obții din alte instrumente. Ghidul dă un exemplu concret: pentru „leather purses”, Keyword Planner a returnat 2.760 de idei, în timp ce un instrument dedicat a dat peste 31.000.

Filtrarea e pasul unde câștigi timp. Poți exclude termeni prin potrivire exactă sau semantică, poți elimina culori sau variante pe care nu le vinzi, poți filtra după nivelul de competiție. Pentru un magazin online românesc care vinde genți din piele naturală, excluderea semantică a termenului „faux” (imitație) e exact genul de filtru care îți scapă dacă mergi pe pilot automat.

Problema reală: volumele afișate în intervale

Aici e miezul articolului și motivul pentru care ghidul există. Keyword Planner afișează volumul mediu lunar în intervale, de tipul 100 până la 1.000 sau 10.000 până la 100.000, nu în cifre exacte. Pentru un advertiser cu buget constant, Google poate afișa cifre mai precise. Pentru restul, rămâi cu intervale.

De ce contează? Pentru că un interval de la 10.000 la 100.000 e o marjă de zece ori. Dacă estimezi un CTR de 2%, traficul posibil variază între 200 și 2.000 de click-uri. Cu o asemenea marjă nu poți dimensiona bugetul și nu poți promite nimic nimănui.

Ghidul dă și un exemplu de comparație pe 100 de cuvinte cheie: Keyword Planner a arătat un total estimat de aproximativ 1.066.100 de căutări, în timp ce instrumentul dedicat a arătat circa 277.140. E un test făcut de Semrush pe datele lor, nu o verificare independentă, deci îl tratezi ca semnal, nu ca verdict. Cifra reală pentru cuvântul „leather purses” e dată la aproximativ 9.900, în timp ce Google afișa intervalul 10.000 până la 100.000. Concluzia operațională e clară: folosești intervalele pentru a identifica termeni cu interes mare, apoi verifici volumul exact înainte să construiești campania.

Competiție, CPC și prognoze: ce poți lua de bun

Keyword Planner îți dă două coloane utile pentru buget: licitația minimă și maximă pentru poziția de top, adică o idee despre CPC-ul minim și maxim în acel spațiu publicitar. Coloana de competiție îți arată interesul advertiserilor, pe trepte: scăzut, mediu, ridicat sau lipsă de date. Combinate cu volumul, îți dau o imagine cost versus reach.

Prognoza PPC e partea cea mai subevaluată. Poți introduce o listă de cuvinte cheie, poți ajusta strategia de licitare și tipul de potrivire, iar Google îți estimează conversii, click-uri și costuri pe baza istoricului, sezonalității și bugetului. Dacă ai rulat campanii în trecut, prognoza e mai relevantă. Dacă pornești de la zero, o tratezi ca scenariu, nu ca plan de venituri.

Un lucru de reținut: prognoza folosește date istorice și sezonalitate. Nu știe ce faci tu cu oferta, cu pagina de destinație sau cu structura de audiență. Deci nu o confunda cu un rezultat garantat.

Ce înseamnă pentru tine, ca marketer sau antreprenor în România

Dacă ai un magazin online sau un business local în România, scenariul e previzibil. Pornești cu un buget de test, vrei să știi pe ce termeni să licitezi și ce conținut să scrii. Keyword Planner îți dă lista de idei în câteva minute. Problema apare când trebuie să pui cifre în spate: câte căutări reale sunt pe „genți piele naturală” în România, cât costă un click și câte conversii poți estima rezonabil.

Recomandarea mea practică, explicit a mea, nu din sursă: tratează Keyword Planner ca pe un instrument de direcție, nu de precizie. Folosește-l pentru a descoperi termeni, pentru a vedea competiția și pentru a simți ordinul de mărime al costurilor. Apoi, înainte să aprobi bugetul, verifică volumele exacte cu un instrument dedicat și cu datele din contul tău. Dacă volumele diferă semnificativ, ai două semnale: fie intervalul Google e prea larg ca să construiești ceva pe el, fie lista de termeni e prea îngustă și ai nevoie de o cercetare mai largă.

Pentru un marketer care lucrează cu clienți, transparența contează. Nu prezinți clientului un interval de la 10.000 la 100.000 ca și cum ar fi o cifră. Prezinți intervalul, explici marja și propui o verificare. Aici intră în discuție și modul în care se schimbă căutarea: dacă o parte din trafic migrează spre răspunsuri AI, cifrele din Planner reflectă căutarea clasică. Merită să corelezi cercetarea de termeni cu ce se întâmplă în AI Search, iar despre presiunea pe costul mediu al atenției în platforme discutăm separat în analiza despre ChatGPT Ads și costul pe sesiune față de Google.

Ce verifici înainte să iei decizia

Există câteva întrebări pe care ți le pui înainte să construiești campania pe datele din Keyword Planner. Sunt întrebări de verificare, nu concluzii.

Prima: contul tău are cheltuială constantă? Dacă da, volumele pot fi mai precise. Dacă nu, lucrezi pe intervale și trebuie să verifici. A doua: lista de termeni e suficient de largă? Dacă ai intrat cu un singur termen și ai primit câteva mii de idei, s-ar putea să ratezi categorii întregi. A treia: competiția și CPC-ul se potrivesc cu bugetul tău real, sau doar cu ce ai spera să cheltui?

A patra întrebare e cea care lipsește cel mai des: termenii tăi declanșează funcții speciale în pagina de rezultate, cum ar fi fragmentele evidențiate sau răspunsurile AI? Ghidul recomandă verificarea acestui lucru pentru că schimbă modul în care scrii conținutul și dacă merită să licitezi. Aici se leagă discuția despre ce poți delega unui agent AI de marketing: analiza listelor de termeni, gruparea pe intenție și verificarea volumelor sunt sarcini care se pretează la automatizare. Decizia despre ce termeni intră în buget rămâne a omului.

Limite și ce nu dovedește un test

Un test pe 100 de cuvinte cheie nu dovedește că instrumentul X e mai bun decât Y în general. Dovedește că, pe eșantionul respectiv, în acea perioadă, cifrele au diferit. E o diferență pe care o respectăm ca operatori. La fel, un interval larg nu dovedește că datele sunt greșite, dovedește că sunt neprecise pentru planificare. Iar lipsa unei funcții într-un tool nu dovedește că funcția nu există în altă parte, doar că nu ai găsit-o tu în fluxul respectiv.

Ce putem spune cu certitudine din materialul sursă: Keyword Planner e gratuit, cere date de facturare, afișează intervale de volum, oferă competiție și licitații pentru poziția de top și permite prognoze PPC. Tot ce depășește asta e interpretare.

Întrebări frecvente

Keyword Planner e gratuit? Da, folosirea e gratuită, dar trebuie să introduci date de facturare în Google Ads. Nu e obligatoriu să rulezi o campanie. O cheltuială constantă în cont ajută la date mai precise de volum.

Pot folosi Keyword Planner fără să creez o reclamă? Da. Nu trebuie să publici nicio reclamă. E nevoie doar de datele de facturare pentru a debloca accesul la instrument.

Cât de precise sunt volumele? Nu sunt exacte. Sunt afișate în intervale și sunt utile ca orientare, nu ca bază de buget. Verifică volumele exacte cu un instrument dedicat înainte să construiești campania.

Arc final: AI, om, agenție

AI-ul te ajută să procesezi listele mari de termeni, să grupezi pe intenție și să pregătești scenarii de buget mai repede decât ai face-o manual. Dar decizia despre ce termeni intră în campanie, cum se împarte bugetul și ce promiți clientului rămâne a media buyer-ului. Execuția cere judecată, nu doar output. Pasul concret îl face ALLSoft Agency: verificăm datele, separăm ce e măsurat de ce e estimat și construim campania pe cifre pe care le putem susține.